Suntem ospitalieri?

Să ne punem următoarea întrebare: Dacă suntem invitați într-o familie unde soții sunt în ceartă, ne putem simți bine în prezența lor? Chiar dacă masa este bogată iar casa este mare și mobilată cu gust, ceva nu funcționează. O anumită energie negativă plutește în jur și oricât ar încerca gazdele să mascheze tensiunea și conflictul pe care le au, în cel mai fericit caz totul s-ar desfășura protocolar, dar ar lipsi acea căldură, plăcere și bucurie pe care le simțim într-o relație autentică de iubire sau prietenie.

Ce frumos și plăcut este atunci când într-o familie domnește buna dispoziție, înțelegerea, purtarea reciprocă de grijă și interesul pentru binele celuilalt. Dacă inima noastră este caldă și primitoare pentru cei cu care împărțim același acoperiș, această căldură interioară o vor simți și cei care ne vizitează și, în general, orice persoană cu care venim în contact.

Să ne gândim la familia lărgită, pe care o numim societate. Lumea în care trăim astăzi este mult mai bogată din punct de vedere material decât era în perioada comunistă. Mai mult, suntem antrenați deja într-un proces accelerat de agonisire de bunuri materiale și cu cât avem mai multe, cu atât ne dorim și mai multe; la fel se întâmplă și cu banii. Majoritatea dintre noi nu trăim în sărăcie materială și-i mulțumim Cerului pentru că ne dă mult mai mult decât pâinea cea de toate zilele.
Ceea ce ne face mai oameni și ne definește ca și creștini este deschiderea generoasă a inimii noastre. Misiunea noastră în societate este aceea de a-i oferi un plus de căldură și iubire, un plus de umanitate. Cu cât în inimile noastre vor pulsa mai mult bătăile inimii lui Dumnezeu, cu atât noi și lumea în care trăim va deveni mai conformă cu planul pe care El îl are cu noi. Asistăm la un proces de încălzire globală a planetei; de ce? Pentru că s-a răcit iubirea din inimile oamenilor. Se topesc ghețarii arctici și dispar pădurile amazoniene pentru că oamenii vor să devină mai bogați, dar nu în iubire, ci în averi și bani. Casa noastră comună, pământul, poate fi caldă și ospitalieră dacă inima noastră este deschisă, caldă și primitoare pentru semenii noștri, începând cu cei cu care împărțim același acoperiș și aceeași masă.

Astăzi, în sfânta zi de duminică, am invitat pe cineva în casa și mai ales în inima noastră?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.