Dăruind și primind

Ce ai oferit astăzi? Cel puțin un zâmbet sincer și cred că acest gest a adus bucurie în sufletul celuilalt. Niciodată nu suntem atât de săraci încât să nu avem ce oferi celui de lângă noi și ne simțim bine atunci când oferim altuia și un pahar cu apă. Devenim mai oameni nu atunci când acumulăm bunuri, când devenim mai bogați, ci atunci când ne deschidem cu generozitate nu atât portofelul, ci brațele și inima noastră; atunci când deschidem ușa casei la cât mai multe persoane. Și devenim cu adevărat fii ai lui Dumnezeu atunci când reușim ca în casa noastră să intre nu numai rudele și prietenii, dar chiar și dușmanii noștri. O viață împlinită este una care se dăruiește, se oferă cu generozitate.

Importantă este însă și primirea. Suntem educați și antrenați pentru a deveni autonomi și autosuficienți iar ajungând la maturitate, unii declară: Nu am nevoie de nimeni; mă descurc singur. Mai ales după anumite decepții sau deziluzii, mulți învață nu doar să se autoprotejeze, ci și să se închidă în ei înșiși și să declare că nu poți avea încredere în nimeni. Neîncrederea se strecoară în sufletele noastre ca un șarpe care înveninează gândirea și faptele noastre.

Poate nu ne dăm seama destul de bine că viața noastră, mai mult decât o cucerire sau un rezultat al propriilor eforturi, este mai mult un dar, un cadou pe care cerul și oamenii ni-l fac cu generozitate. Și însăși puterea, talentele și aptitudinile noastre sunt în bună parte rodul nu doar al efortului nostru, cât și un dar din partea altor persoane care ne-au educat, ne-un instruit, ne-au ajutat să ni le dezvoltăm. De fapt, fără colaborarea altora nu doar talentele și capacitățile noastre ar rămâne îngropate în adâncul ființei noastre, dar noi înșine nu am exista în această lume.

A ști să primești îl ajută pe cel care îți oferă ceva să se cunoască și să se aprecieze mai mult pe el însuși. Și să ne întrebăm: Cum s-ar simți o persoană care vrea să te iubească, iar tu îi respingi iubirea? Cum s-ar simți cineva care vrea ca de ziua onomastică sau aniversară să-ți ofere un cadou, iar tu i-l respingi sau nu-i oferi ocazia să-ți facă acel cadou? Învățând să primim, oferim altora ocazia să se descopere și să se aprecieze mai mult pe ei înșiși; să se considere utili și buni pentru semenii lor. Făcând loc altora în viața noastră îi ajutăm să-și descopere și să-și valorifice potențialul pe care îl au și să devină mai buni și mai folositori celorlalți. Umanitatea crește prin dăruire și primire și așa cum frumusețea se descoperă prin ochii celui care o privește, așa și noi, ne descoperim bunătatea și calitățile prin primirea lor de către ceilalți oameni.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.